Hramul Parohiei „Schimbarea la Faţă” Secu – Taşca

Sâmbătă, 5 august 2017, a avut loc pelerinajul pedestru „Maica Domnului – schimbarea sufletelor noastre” desfăşurat în cadrul Hramului Parohiei „Schimbarea la Faţă” Secu – Taşca.
Un număr mare de oameni atât din comuna Taşca cât şi din comunele apropiate au participat la acest eveniment religios, de asemenea autorităţi locale şi judeţene.
Primarul comunei Taşca, doamna Ursache Daniela, a îmbrăcat portul popular românesc; un om implicat, un primar devotat cu care se mândreşte întreaga comună, mai ales că în ultima perioadă în Taşca au avut loc multe evenimente importante care au adunat artişti şi autorităţi.

Procesiunea s‑a desfăşurat pe următorul traseu: de la intrarea în Comuna Taşca (zona Cheiţă) s–a mers pe jos către biserica cu hramul „Schimbarea la Faţă”, având în mijlocul participanţilor Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, adusă de la Mănăstirea Giurgeni, judeţul Neamţ. Pelerinajul a fost urmat de slujba Acatistului Maicii Domnului săvârşită în biserica parohiei.
Tot sâmbătă, 5 august, de la ora 17:30, într-un sobor numeros de preoţi, s‑a săvârşit slujba Vecerniei hramului, răspunsurile la strană fiind oferite de Corul Teologilor din Piatra Neamţ.

În ziua prăznuirii, duminică, 6 august, s‑a săvârşit Utrenia şi Sfânta Liturghie, în sobor numeros de preoţi şi credincioşi, urmate de Slujba de mulţumire (Tedeum) şi de Pomenirea ctitorilor bisericii.

Tot duminică, 6 august, de la ora 20:00, în biserica parohiei, s‑a săvârşit Taina Sfântului Maslu, în sobor de preoţi, având în mijlocul participanţilor şi Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Giurgeni.

Luni, 7 august, în ziua de prăznuire a Sfintei Teodora de la Sihla, în biserica parohiei se va săvârşi Utrenia, Slujba Acatistului Sfintei Teodora şi Sfânta Liturghie, iar la finalul slujbei se va pleca în pelerinaj către Mănăstirea Giurgeni, judeţul Neamţ, pentru a conduce înapoi Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Ofițerii din cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenirea Criminalității au fost prezenți în mijlocul copiilor aflați în tabăra Dăm Folk

Activități preventive în tabăra de la Tașca
În data de 28.07.2017, ofițerii din cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenirea Criminalității au fost prezenți în mijlocul copiilor aflați în tabăra Dăm Folk, tabăra ce a precedat Festivalul Național de Creație si Interpretare pentru copii, organizat de Centrul cultural Tașca, din județul Neamț.
Printre repetiții, acorduri de chitara și emoțiile concurenților la acest festival, polițiștii au transmis celor prezenți câteva sfaturi preventive cu scopul de a le face vacanța cât mai plăcută și în siguranță. Copii din toata țara dar și însoțitorii acestora au fost încântați de mesajele transmise, urmărind cu interes materialele prezentate de polițiști.
Dacă, în majoritatea cazurilor, polițiștii răsplăteau copiii,la finalul activităților,cu mici “cadouri”, acum polițiștii au fost
cei răsplătiți de către copii cu o interpretare de excepție a unei piese folk.
Evenimentul Dăm Folk este la cea de-a doua ediție,fiind realizat din inițiativa unei asociații cultural-artistice fondate de un polițist nemțean, care a dat dovadă de mult drag pentru cântec, poezie și tradiții.

 

Hramul Parohiei „Schimbarea la Față” Secu – Tașca, va avea loc DUMINICĂ, 6 august 2017

Programul hramului va începe de SÂMBĂTĂ, 5 august, ora 15, cu pelerinajul pedestru „Maica Domnului – schimbarea sufletelor noastre”. Procesiunea se va desfășura pe următorul traseu: de la intrarea în Comuna Tașca (zona Cheiță) se va merge pe jos către biserica cu hramul „Schimbarea la Față”, având în mijlocul nostru Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, adusă de la Mănăstirea Giurgeni, județul Neamț. Pelerinajul va fi urmat de slujba Acatistului Maicii Domnului săvârșită în biserica parohiei.

Tot sâmbătă, 5 august, de la ora 17:30, într-un sobor numeros de preoți, se va săvârși slujba Vecerniei hramului, răspunsurile la strană fiind oferite de Corul Teologilor din Piatra Neamț.

În ziua prăznuirii, DUMINICĂ, 6 august, se va săvârși Utrenia și Sfânta Liturghie, în sobor numeros de preoți și credincioși, urmate de Slujba de mulțumire (Tedeum) și de Pomenirea ctitorilor bisericii.

Tot duminică, 6 august, de la ora 20:00, în biserica parohiei, se va săvârși Taina Sfântului Maslu, în sobor de preoți, având în mijlocul nostru și Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Giurgeni.

LUNI, 7 august, în ziua de prăznuire a Sfintei Teodora de la Sihla, în biserica parohiei se va săvârși Utrenia, Slujba Acatistului Sfintei Teodora și Sfânta Liturghie.
La finalul slujbei se va pleca în pelerinaj către Mănăstirea Giurgeni, județul Neamț, pentru a conduce înapoi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Astfel, vă invităm pe toti cei care puteți și aveți dragoste față de Dumnezeu și Sfinții Săi, să încununați acest eveniment prin prezența dumneavoastră!

S-a dat startul Taberei Folk de la Tașca

Luni, 24 iulie 2017, ora 14,00, la Centrul Cultural Taşca, a avut loc deschiderea oficială a manifestărilor iniţiate de Asociaţia Culturală „Eu cred”, respectiv tabăra folk la care s-au înscris şi vor lua parte 30 de copii şi tineri din Constanţa, Buzău, Botoşani, Neamţ, Braşov, Maramureş.
După deschiderea taberei la care a luat parte şi domnul Dan Isepciuc din partea Consiliului Local Taşca, prin faţa microfonului s-au perindat tineri, dar şi Ionuţ Stoian, Sînziana Ailenei, Cristina Marin, Elena Ropotoaia, Marius Coşerariu şi îndrăgitul solist folk, Walter Ghicolescu.
De asemenea au fost împărţite pungi de cadou personalizate, care conţineau regulamentul taberei, programul, Imnul festivalului „Dăm folk” ,pixuri personalizate etc.
După aceste momente, membrii taberei s-au deplasat în Parcul „Sf.Maria”, unde în zilele următoare de vor desfăşura numeroase activităţi şi vor avea loc spectacole în aer liber. Toţi membrii s-au deplasat la Pensiunea „Ceahlău”, unde au fost cazaţi.

 

Transcrierea certificatelor/extraselor de naștere

1. Certificatul sau extrasul de naştere eliberat de autoritaţile străine, în original, apostilat sau supralegalizat, dacă este cazul, copie xerox, traducere legalizată în ţară de un notar public iar în străinatate de misiunea diplomatică sau de  oficiul consular de carieră al României;
2. Certificatele de naştere şi de căsătorie, în original şi copie xerox;
3. Declaraţia  părintelui care solicită transcrierea referitoare la domicilliul pe care îl va avea în România minorul, în cazul în care părinţii au domicilii diferite. Aceasta va fi dată în faţa ofiţerului de stare civilă sau la ambasada ori oficiul consular de carieră al României. Declaraţia poate fi cuprinsă în procura specială, în situaţia în care părinţii se află în străinătate, iar transcrierea se solicită prin împuternicit.
4. Acte de identitate părinţi sau paşaport, în copie xerox;
5. Procură specială autentificată la notar sau la oficiul consular ori la misiunea diplomatică a României din statul de reşedinţă. În situaţia în care procura este dată la un notar din străinătate, aceasta trebuie să aibă aplicată Apostila conform Convenţiei privind suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5.10.1961.
6. Declaraţie din partea titularului actului ori a reprezentantului legal că nu mai există un alt act transcris.
7. Minorii în vârstă de peste 14 ani solicită transcrierea certificatului de naştere în nume propriu, asistaţi de unul dintre părinţi, sau după caz,  de tutore, ori prin împuternicit cu procură specială; în cazul în care părinţii copilului au domicilii diferite în ţară, primăria competentă privind transcrierea certificatului de naştere poate fi oricare din cele două primării pe raza cărora au domiciliul părinţii minorului.
8. Pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani, ai căror părinţi au domiciliul în străinătate, cererea de transcriere a certificatului de naştere se depune la primăria ultimului loc de domiciliu avut de părinţi în România, iar în cazul în care au avut domicilii diferite, la ultimul domiciliu al unuia dintre părinţi.
9. Pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani care au domiciliul în străinătate, cererea se depune la primăria unităţii administrativ teritoriale de la ultimul loc de domiciliu avut în ţară, iar dacă nu a avut  domiciliul în România, la Direcţia de Stare Civilă a sectorului 1 Bucureşti.
10. Cetăţenii care dobândesc/redobândesc cetăţenia română fac dovada cetăţeniei române cu certificatul de cetăţenie eliberat de Autoritatea  Naţională pentru Cetăţenie sau misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României; în cazul în care minorul nu a fost inclus în certificatul de cetăţenie al părintelui cetăţean român acesta va prezenta declaraţia în formă autentică a celuilalt părinte cetăţean străin, din care să rezulte că este de acord cu dobândirea cetăţeniei române a minorului precum şi cu transcrierea certificatului de naştere.

Schimbarea numelui/prenumelui pe cale administrativă

Cererea de schimbare a numelui trebuie să fie motivată prin unul din cazurile prevăzute la art. 4 aliniat (2) şi (3) din Ordonanţa nr. 41/2003. Cererea se depune la primăria de la domiciliul solicitantului în nume propriu ori prin împuternicit cu procură specială sau prin împuternicire avocaţială; în cazul cetăţeanului roman cu domiciliul în străinătate, cererea se depune la primăria unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în România, iar dacă nu a avut vreodată domiciliul în România, la Direcţia de Stare Civilă-Sector 1 Bucureşti. Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând.

Cererea va fi însoţită de următoarele documente:
1. Copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui şi/sau prenumelui;
2. Un exemplar al MONITORULUI OFICIAL AL ROMÂNIEI, Partea a III-a, în care a fost publicat, pe cheltuiala solicitantului, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;
3. Consimţământul, dat în forma autentică, al celuilalt soţ, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei;
4. Consimţământul, dat în forma autentică, al celuilalt părinte, în cazul schimbării numelui de familie al minorului;
5. Autorizarea instanţei de tutelă, în cazurile prevăzute de art.7 din O.G. nr.41/2003;
6. Cazierul judiciar si cazierul fiscal ale solicitantului;
7. Curriculum vitae;
8. Memoriu;
9. Orice alte documente  pe care solicitantul le consideră necesare în susţinerea cererii sale.
Taxă 15 lei

Întocmirea anexei 24 în vederea deschiderii procedurii succesorale

1. Certificatul de deces al persoanei în urma căreia se solicită succesiunea;
2. Cerere;
3. Certificat de atestare fiscală (original şi copie xerox) eliberat de Direcţia Taxe şi Impozite pe numele defunctului;
4. Acte doveditoare ale bunurilor care fac obiectul succesiunii;
5. Actul de identitate al persoanei  interesate sau al unuia dintre moştenitori care solicită întocmirea Anexei 24.
6. Solicitantul trebuie să cunoască numele şi prenumele moştenitorilor precum şi adresele de domiciliu ale acestora;

„Procedura succesorală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a secretarului consiliului local al localităţii în raza căreia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii moştenirii”.

Înscrierea mențiunii de schimbare de nume/prenume pronunțat în străinătate

1. Certificatul de schimbare de nume şi/sau prenume, în original şi copie, apostilat sau supralegalizat, după caz;
2. Traducerea legalizată a acestuia, făcută în ţară la un notar public, iar în străinătate la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României. În situaţia în care traducerea este făcută la un traducător autorizat din străinătate, aceasta trebuie să aibă aplicată Apostila conform Convenţiei privind suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5.10.1961;
3. Certificatul de naştere, original şi copie;
4. Certificatul de căsătorie, original şi copie;
5. Copie  paşaport străin şi românesc, atunci când acesta există;
6. Actul de identitate al solicitantului în original şi fotocopie;
7. Procură specială ori împuternicire avocaţială autentificată la notar sau la oficiul consular ori la misiunea diplomatică a României din statul de reşedinţă. În situaţia în care procura este dată la un notar din străinătate, aceasta trebuie să aibă aplicată Apostila conform Convenţiei privind suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5.10.1961.
8. Cererea privind înscrierea schimbării numelui intervenit în străinătate se adesează primarului localităţii care are în păstrare actul de naştere, sau după caz, actul de căsătorie şi se face cu aprobarea DEPABD.
9. În situaţia în care schimbarea numelui s-a făcut în străinătate printr-o hotărâre judecătorească, care nu este recunoscută de plin drept în România, este necesar ca efectele acesteia să fie recunoscute pe teritoriul României de către Tribunalul competent a soluţiona cererea de recunoaştere. În acest caz nu se mai solicită avizul DEPABD pentru înscrierea menţiunii.

Înscrierea mențiunii de divorț pronunțat în străinătate

1. Hotărârea de divorţ definitivă şi irevocabilă, decizia administrativă sau religioasă în original şi copie, apostilată sau supralegalizată, recunoscute de către tribunalul competent; în situaţiile în care hotărârile străine de divorţ sunt recunoscute, potrivit legii, de plin drept în România, cererea persoanei interesate se trimite spre avizare, la Direcţia de Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, de către primăria competentă, însoţită de actul original, fotocopie şi traducerea legalizată a acestuia.
2. În cazul în care divorţul s-a făcut în baza unei hotărâri judecătoreşti pronunţate într-un stat care nu este membru UE şi care nu a încheiat tratat cu România, recunoaşterea hotărârilor străine în România se face de către Tribunalul competent să soluţioneze cererea.
3. Traducerea hotărârii, legalizată în ţară la un notar public, iar în străinătate la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României. În situaţia în care traducerea este făcută la un traducător autorizat din străinătate, aceasta trebuie să aibă aplicată Apostila conform Convenţiei privind suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5.10.1961;
4. Certificat de naştere, în copie;
5. Certificat de căsătorie, în copie;
6. Copie după paşaportul străin şi după cel românesc, atunci când acesta există;
7. Declaraţia autentificată în ţară de un notar public, iar în străinătate de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din care să rezulte numele pe care foştii soţi urmează să-l poarte după desfacerea căsătoriei, în situaţia în care hotărârea de divorţ nu prevede expres acest lucru şi înscrierea este solicitată prin împuternicit, în caz contrar declaraţii pe propria răspundere din partea soţilor, din care să rezulte numele după divorţ;
8. Sentinţa de execuator, definitivă şi irevocabilă, emisă de Tribunalul competent a soluţiona cererea de recunoaştere, respectiv tribunalul de pe raza judeţului unde îşi are sediul primăria competentă să aplice menţiunea.
9. Procură specială autentificată la notar sau la oficiul consular ori la misiunea diplomatică a României din statul de reşedinţă. În situaţia în care procura este dată la un notar din străinătate, aceasta trebuie apostilată sau supralegalizată după caz.

Înscrierea divorțului și a schimbării de nume/prenume pronunțate în străinătate

Înscrierea divorţului se face la cererea oricăruia dintre foştii soţi, care va trebui să depună copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă.

Înscrierea divorţului pronunţat în străinătate, privind un cetăţean român se va face numai după ce hotărârea străină, definitivă şi irevocabilă, a fost recunoscută de către tribunalul judeţean competent, conform prevederilor art. 166 și 170 din legea nr. 105/1992, cu excepţia celor pronunţate în statele membre alea Uniunii Europene şi a statelor cu care România a încheiat tratate şi convenţii de asistenţă juridică în materie de stare civilă.
Aceste modificări se vor înscrie prin menţiune pe baza aprobării date de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date Bucureşti..
Declaraţia nulităţii ori anularea căsătoriei se înscrie prin menţiune pe actul de căsătorie şi pe cele de naştere ale foştilor soţi, exemplarele I și II, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Cererea de înscriere a divorţului sau a schimbării de nume şi/sau prenume pronunţate în străinătate, se depune la serviciul public comunitar local de evidenţa a persoanelor care are în păstrare actul de stare civilă, în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială sau avocaţială.
Procura va fi dată în ţară la un notar public, iar în străinătate, fie la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră a României, fie la un notar public străin, în acest din urmă caz fiind necesară apostilarea acesteia conform Convenţiei privind cerinţele supralegalizării actelor oficiale străine, adoptate la Haga la 5.10.1961.

Documentele necesare la dosarul în vederea înscrierii menţiunii de divorţ:
hotărârea de divorţ, în original şi copie, apostilată sau supralegalizată, după caz;
traducere legalizată a acesteia, făcută în ţară la un notar public, iar în străinătate la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României, sau la un traducător autorizat din străinătate, dar care să aibă aplicată Apostila conform Convenţiei privind cerinţele supralegalizării actelor oficiale, adoptate la Haga la 5.10.1961;
certificat de naştere, în copie;
certificat de căsătorie, în copie;
copie după paşaport străin şi după cel românesc, atunci când acesta există;
declaraţia autentificată în ţară de un notar public, iar în străinătate de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din care să rezulte numele pe care foştii soţi urmează să-l poarte după desfacerea căsătoriei, în situaţia în care hotărârea de divorţ nu prevede expres acest lucru.
Documentele necesare la dosarul în vederea înscrierii menţiunii de schimbare a numelui şi/sau prenumelui pronunţată în străinătate:
certificatul de schimbare de nume şi / sau prenume, în original şi copie, apostilat sau supralegalizat, după caz;
traducerea legalizată a acestuia, făcută în ţară la un notar public, iar în străinătate la misiunea diplomatică sau la un traducător autorizat din străinătate, dar care să aibă aplicată Apostila conform conform Convenţiei privind cerinţele supralegalizării actelor oficiale, adoptate la Haga la 5.10.1961,
certificatul de naştere, în copie;
certificatul de căsătorie,în copie;
copie după paşaport străin şi după cel românesc, atunci când acesta există;
documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5.10.1961 vor fi, în mod obligatoriu, apostilate.
– sunt scutite de supralegalizare sau apostilare documentele emise de statele cu care România a încheiat tratate, acorduri sau convenţii bilaterale de asistenţă juridică în materie civilă sau dreptul familiei, chiar dacă statele respective sunt semnatare ale Convenţiei de la Hga.
documentele care nu se regăsesc în primele două situaţii vor fi în mod obligatoriu supralegalizate, în conformitate cu prevederile art.162 din Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, cu modificările şi completările ulterioare.

Procedura supralegalizării presupune următoarele etape:
1. certificarea propriu-zisă a documentului, care se îndeplineşte, la nivel naţional, de către autoritatea competentă, în funcţie de prevederile legislative ale statului de provenienţă a actului;
2. supralegalizarea documentului, vizat de autoritatea competentă a statului de provenienţă, de către misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră ale României, din acel stat, sau de către misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră ale statului de origine, din România;
3. supralegalizarea finală a documentuluiv de către Ministerul Afacerilor Externe al României.

Sari la conținut